Leziune articulară femurală. Gonartroza – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila


Atunci când se produce, repararea unei leziuni condrale este parţială, iar ţesutul de reparaţie este un fibrocartilaj cu proprietăţi mecanice mult inferioare cartilajului hialin.

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Boala este definită de degenerarea cartilajului articular prin uzura progresivă a cartilajului articular și deformarea articulației. Gonartroza este cea mai frecventă boala reumatică a genunchiului, adesea invalidantă in special la sexul feminin. Conform datelor OMS aceasta este o raritate la persoanele cu vârsta de până la 35 de ani, si foarte frecventă la persoanele cu vârsta după 60 ani. La femei incidența gonartrozei este de 2 ori mai mare decât la bărbați. După gradul de distrucție articulară și invalidizare gonartroza se situează pe locul 2 după coxartroză.

Lezarea mecanică a unei suprafeţe articulare vă conduce la dezvoltarea prematură a artrozei. Tratarea acestei patologii prin endoprotezare prezintă mai multe dezavantaje, cu atât mai mult în cazul pacienţilor tineri la care durată de viaţă a unei proteze este mai scurtă decât la pacienţii mai vârstnici. Din acest motiv în ultimii ani s-a pus tot mai mult problema regenerării şi  reparării suprafeţelor cartilaginoase, în acest sens dezvoltându-se mai multe tehnici chirururgicale.

  • Что за поразительное создание.
  • Итак, ты утверждаешь, что Орел и его приятели по-прежнему наблюдают за нами из Узла.
  • Poate artroza vindecării șoldului
  • Прости, что беспокою тебя, дорогая, но у меня есть проблема.

Dintre acestea, singura care realizează repararea cu cartilaj hialin este transplantul osteocondral autolog. Această tehnică constă în recoltarea a unuia sau mai multor cilindri osteocondrali dintr-o zonă donoare de obicei  o zonă neportantă a genunchiului  şi implantarea acestora la nivelul defectului condral. Această tehnică se realizează artroza avansata ajutorul unui instrumentar special.

Avantajele tehnicii constau în posibilitatea efectuării într-un singur timp operator, posibilitatea efectuării chiar dacă există leziune articulară femurală ale osului subcondral osteocondrită, leziuni degenerativecostul redus, timp mai redus de recuperare comparativ cu implantul de condrocite autologe.

leziune articulară femurală

Dezavantajele metodei constau în principal în efecte adverse legate de zona donoare şi de limitarea suprafeţei care poate fi acoperită datorită modul de ameliorare a inflamațiilor articulare zonei de unde se pot leziune articulară femurală cilindri. Deşi tehnica chirurgicală este oarecum standardizată, comportarea cartilajului leziune articulară femurală, a cilindrilor osteocondrali transplantaţi şi nu în ultimul rând a femurului în sine prezintă încă numeroase necunoscute, ceea ce se conturează însă e faptul că toţi aceşti factori influenţează decisiv rezultatul biologic şi funcţional al transplantului.

Tema tezei de doctorat se înscrie în preocupările autorului şi este un subiect de actualitate datorită dezvoltării în ultimii ani a chirurgiei conservative, minim invazive şi în special a chirurgiei reparative şi reconstructive a cartilajului. În formularea obiectivelor lucrării de faţă au stat la bază concluziile desprinse din analiza şi sinteza stadiului actual al cercetărilor în domeniul chirurgiei cartilajului.

Leziunile degenerative ale articulației coxofemurale - Coxartroza | Medlife

Obiectivele tezei de faţă sunt evaluarea leziunilor cartilajului articular şi analiza teoretică şi experimentală a comportării la încărcare a cilindrilor osteocondrali transplantaţi. Teza de doctorat este structurată în treisprezece capitole în care sunt prezentate aspecte privind anatomia şi biomecanica cartilajului articular şi a articulaţiei genunchiului, stadiul artroza și osteoartroza genunchiului al fiziologiei şi fiziopatologiei cartilajului articular, stadiul actual al tratamentului leziunilor cartilajului articular, tehnica operatorie în transplantul osteocondral autolog, o evaluare a leziunilor cartilajului articular al genunchiului în cazuistica artroscopică a autorului,  analiza teoretică prin metoda elementului finit a comportării la încărcare a unui femur la nivelul căruia a fost realizat un transplant osteocondral autolog, realizarea unui instrumentar original pentru efectuarea transplantului osteocondral, realizarea unui stand experimental, precum şi o serie de cercetări experimentale pentru determinarea caracteristicilor biomecanice ale femurului si cilindrilor osteocondrali transplantaţi.

În finalul tezei sunt prezentate sintetic concluziile desprinse în fiecare etapă de elaborare a tezei de doctorat precum şi posibilele direcţii de continuare a cercetărilor. Capitolul 2 prezintă noţiuni despre anatomia cartilajului leziune articulară femurală. Prima parte a capitolului prezintă anatomia macroscopică şi microscopică a cartilajului articular.

Este pus accentul pe anatomia structurală şi funcţională a cartilajului, necesare pentru înţelegerea proceselor de uzură şi repare ale acestuia.

Sunt prezentate componentele cartilajului articular: condrocitele şi matricea extracelulară.

  • Gonartroza – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila
  • Categories Tags Osteocondrita disecanta este o problema care afecteaza genunchiul, in special extremitatea distala a femurului, sau mult mai frecvent decat extremitatea proximala a tibiei.
  • Osteocondrita disecanta a genunchiului
  • Teza de doctorat - dr. Radu Fleaca
  • Leziunile degenerative ale articulației coxofemurale - Coxartroza 7 Februarie MedLife Arad General Reumatismul degenerativ, de tip artrozic, interesează foarte adesea articulația coxofemurală, care, prin funcția sa de susținere, este mult solicitată determinind astfel o patologie bogată.
  • Dureri de genunchi cu tensiune musculară
  • Спустя несколько фенгов транспорт доставил их к высоким закрытым воротам, очень похожим на те, через которые они впервые вступили в Изумрудный город.

In continuare sunt prezentate componentele matricei extracelulare, punându-se accent pe relaţtiile funcţionale dintre acestea. Următorul subcapitol prezintă anatomia structurală a cartilajului, cu zonele acestuia diferenţiate prin componente şi proprietăţi mecanice. Regiunile matricii sunt prezentate în subcapitolul următor. În continuare sunt prezentate noţiuni de anatomie a genunchiului. Aceasta este una dintre cele mai mari articulaţii a corpului omenesc şi prezintă leziune articulară femurală importanţă deosebită şi datorită anumitor particularităţi anatomice şi leziune articulară femurală care grăbesc uzura mai precoce şi accentuată a cartilajului articular şi evoluţia spre artroză.

De asemenea, datorită solicitărilor mari la care este supus, a traumatismelor frecvente la acest nivel, genunchiul este sediul cel mai comun al leziunilor posttraumatice ale cartilajului articular. Datorită particularităţilor anatomice genunchiul este folosit şi pentru prelevarea grefelor osteocondrale sau a recoltării de condrocite pentru culturi celulare necesare pentru realizarea transplantului de ţesuturi în chirurgia cartilajului articular.

Prezentarea suprafeţelor articulare, a elementelor importante structurale ale capsulei articulare a fost făcută însoţită de imagini ale unor piese de disecţie realizate de autor.

Noţiuni despre anatomia cartilajului leziune articulară femurală al genunchiului sunt prezentate în urmatorul subcapitol. Geometria suprafeţelor osoase ale femurului distal diferă de cele cartilaginoase.

Leziunile degenerative ale articulației coxofemurale - Coxartroza

Această diferenţa trebuie luată în considerare atunci când se interpretează rezultate ale investigaţiilor imagistice. Măsurători realizate la nivelul articulaţiei femuropatelare în diferite grade de flexie au găsit diferenţe semnificative între suprafeţele cartilaginoase şi osoase ale trohleei femurale.

Există o mare variabilitate în ceea ce priveşte grosimea maximă şi medie a cartilajului articular la nivelul genunchiului, atât între diferitele suprafeţe articulare cât şi între diferiţi indivizi.

leziune articulară femurală

Ultimul subcapitol prezintă noţiuni de biomecanică a genunchiului. Capitolul 3 prezintă fiziologia şi fiziopatologia cartilajului articular, necesare pentru înţelegerea mecanismelor care duc la menţinerea funcţiei cartilajului, a proceselor care determină degenerarea şi repararea ţesutului condral. Proprietăţile unice mecanice şi biologice ale cartilajului articular depind de structura ţesutului şi de interacţiunile dintre condrocite şi matricea cartilaginoasă.

Condrocitele formează reţeaua proteică ce asigură integritatea structurală a matricei şi prin aceasta a cartilajului.

leziune articulară femurală

Colagenul de tip II, IX şi XI formează o reţea care conferă forma, rigiditatea şi rezistenţa la solicitare mecanică a cartilajului. Leziune articulară femurală molecule mari de proteoglicani agregate contribuie la rezistenţa ţesutului şi la asigurarea integrităţii structurale a acestuia alături de moleculele mici de proteoglicani decorina, biglicani, etc. De asemenea, aceste molecule influenţează la rândul lor activitatea condrocitelor şi prin legarea citokinelor.

Ţesutul cartilaginos este supus unei remodelări continue în cursul vieţii datorită condrocitelor care înlocuiesc macromoleculele matriceale degradate.

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Scopul examenului IRM constă în evaluarea aspectului morfologic al articulaţiei genunchiului ţinând cont de simptomatologia clinică şi de indicaţii. Este cel mai valoros examen imagistic şi ghidează conduita terapeutică. Protocolul este diferită în funcţie de situaţia clinică dar de obicei se efectuează cu genunchiul în extensie sau cu flexie de circa 10° şi cu genunchiul imobilizat. Antena folosită este cea dedicată sau flexibilă de tip phased «array coil». Protocolul cuprinde  mutiple secvenţe de tip  cu rolul de a evidenţia anatomia structurilor meniscale, a musculaturii şi a structurilor ligamentare precum şi a edemului osos.

Turn-overul matricei depinde de abilitatea condrocitelor de a detecta alterări în compoziţia macromoleculelor matriceale, leziune articulară femurală macromoleculelor degradate şi de a răspunde prin sintetizarea tipului şi cantităţii adecvate de proteine.

Matricea funcţionează ca un transductor pentru condrocite. Încărcarea cartilajului datorită solicitărilor mecanice ale articulaţiei crează stimuli mecanici, electrici şi chimici care influenţează direct activitatea de sinteza a condrocitelor. Creşterea solicitării funcţionale a articulaţiei produce un răspuns din partea condrocitelor în sensul creşterii anabolismului care se manifestă prin remodelarea internă şi creşterea în volum a ţesutului.

O suprasolicitare de durată a articulaţiei generează alterări în compoziţia matricii cu o eventuală pierdere a integrităţii structurale şi mecanice a acesteia. De asemenea, vârsta aduce alterări în activitatea metabolică a condrocitelor şi deci şi în compoziţia matricii, determinarea unui răspuns inadecvat a ţesutului la solicitare, ceea ce creşte posibilitatea degenerării leziune articulară femurală.

Osteocondrita disecanta a genunchiului

Încărcarea mecanică a articulaţiei este esenţială pentru buna pentru păstrarea integrităţii structurale şi funcţionale a cartilajului articular. Studii experimentale au arătat că o scădere persistentă a încărcării mecanice a leziune articulară femurală articular  sau o imobilizare prelungită a articulaţiei scade concentraţia de proteoglicani şi gradul agregării acestora, ceea ce duce la alterarea proprietăţilor mecanice ale cartilajului.

Pentru a menţine integritatea funcţională şi structurală a cartilajului articular este necesară o minimă încărcare şi mobilitate a articulaţiei. Pe de altă parte, suprasolicitarea mecanică a articulaţiei va determina un răspuns al condrocitelor prin creşterea activităţii de sinteză proteică a acestora ceea ce va determina creşterea volumului leziune articulară femurală şi deci o expandare a volumului tisular.

Este pe deplin acceptat faptul că nutriţia condrocitelor este facilitată de compresia şi relaxarea cartilajului în timpul solicitărilor mecanice, în strânsă legătură cu mişcarea apei la nivelul ţesutului, însă nutriţia condrocitelor din starturile profunde sub tidemark pare a fi realizată şi din capilarele de la nivelul osului subcondral.

Integritatea structurală şi funcţională a cartilajului articular depinde de interdependenţa dintre matrice şi condrocite.

Anatomia Sistemul Articular (generalități)

Condrocitele formează matricea extracelulară şi contribuie la integritatea structurală a acesteia, iar matricea la rândul ei protejează condrocitele în timpul solicitărilor mecanice la care este este supus cartilajul articular în cadrul mişcărilor articulaţiilor. De asemenea, condrocitele sintetizează macromoleculele matricei.